C10-tumorile Maligne

Carcinom bazocelular (Epiteliom bazocelular) Carcinomul bazocelular • Proliferare malignă cu originea in stratul bazal al epidermului • • • • si al anexelor anexelor cutanate cutanate (teaca (teaca folicululu folicululuii pilos) pilos) Leziune care apare la persoane vârstnice; Predilectie pentru pielea expusă la soare (fată, mâini) Unele tumori contin pigment melanic si sunt confundate macroscopic cu nevii melanocitari sau cu melanomul. Tumora invaziva local dar care nu metastazeaza; •  Este curabila prin excizie completa dar daca nu este excizata in totalitate apar de obicei recurente locale; Carcinomul bazocelular • Proliferare malignă cu originea in stratul bazal al epidermului • • • • si al anexelor anexelor cutanate cutanate (teaca (teaca folicululu folicululuii pilos) pilos) Leziune care apare la persoane vârstnice; Predilectie pentru pielea expusă la soare (fată, mâini) Unele tumori contin pigment melanic si sunt confundate macroscopic cu nevii melanocitari sau cu melanomul. Tumora invaziva local dar care nu metastazeaza; •  Este curabila prin excizie completa dar daca nu este excizata in totalitate apar de obicei recurente locale; Macroscopic: • Leziune mică, fermă, bine circumscrisă, perlată alcatuita din noduli mici“perle bazaliomatoase”, rotunzi, translucizi cu telangiectazii pe suprafata; • Stadiu avansat: nodulii conflueaza rezultand o formatiune tumorala cu margine perlata, cu centrul deprimat, ulcerat, acoperit de o crusta hematica; poate invada si distruge structurile  profunde (oase, (oase, sinusurile Variante carcinom bazocelular • Tumorile neglijate ani de zile pot duce la distructie tisulara considerabila a tesuturilor din jur cu ulceratie profundaulcus rhodens. • Ulcus terebransulceratia si distructia tesuturilor moi din jur. Pot fi invadate oasele (fetei, craniul si chiar meningele) Variante carcinom bazocelular •   CHISTICA : unul/mai multi noduli hemisferici moi cu zona chistica centrala mai intens pigmentata; •   PLAN-CICATRICEALA : placa cicatriceala cu ulceratii acoperite de cruste hematice iar la periferie un  burelet perlat; •   SUPERFICIALA (pagetoida/ eczematoida): placa eritematoscuamoasa cu marginile perlate si ulceratii pe suprafata; •   PIGMENTARA: tumora de culoare maroniu-negricioasa datorita melanocitelor; •   SCLERODERMIFORMA/MORFE  IFORMA:  placa tumorala de consistenta crescuta, suprafata neteda, supra sau subdenivelata; MICROSCOPIC -forma clasica-nodular• In derm numeroase insule • • • • • tumorale cu dimensiuni si forme diferite, dens celulare ce  pornesc din stratul bazal al epidermului; Uneori cordoane/ siraguri ramificate; La periferia insulelor celulele  palisadeaza- aranjament ordonat; In interior: celulele sunt orientate in diferite incidente; Celulele sunt uniforme,  bazofile, nucleul este mare, ocupa cea mai mare parte a citoplasmei; Mitoze rare; Microscopic: • Caracteristic apare o zonăde retractie între celulele periferice ale insulelor tumorale, dispuse în palisad ă si stromă; • Limita profundă este netedă, fapt ce ne indică o capacitate infiltrativă redusă. Alte forme histopatologice • Adenoid ; •   Keratozic; •   Chistic; Alte forme histopatologice •   Sclerodermiform- cordoane subtiri de celule  bazale dispuse intr-o stroma fibroasa densa; •   Superficial- inmuguriri si  prelungiri mici ale stratului de celule bazale ce patrund  putin in derm (multifocal); •   Pigmentar ; • Carcinomul bazoscuamos (metatipic)- focare de carcinom scuamos;mai agresiv si poate metastaza; Sindromul nevoid bazocelular: - Autozomal dominanta; - Pacienti tineri cu multiple carcinoame bazocelulare (cu mare variatie histopatologica alte tipuri decat varianta clasica: superficial si multicentric, adesea cu osteoid), adancituri palmare, hipertelorism, calcificari durale, chisturi keratozice articulare, anomalii scheletale, anomalii SNC, alte tumori: meduloblastom, fibroame ovariene, lipoame, etc; CARCINOMUL SPINOCELULAR  -carcinomul scuamocelular- carcinomul scuamoscarcinomul epidermoid • Tumora maligna cu originea in celulele stratului spinos al • • • • epidermului sau a epiteliilor cu metaplazie scuamoasa (col uterin, bronsic); Rata de crestere rapida; Invazivitate tisulara locala; Capacitate de metastazare; Tipic apare la nivelul zonelor expuse la soare: partea superioar ă a fetei, urechi, buza inferioar ă, fața dorsală a mâinilor   pe mucoase: buze, mucoasa orala/genitala. • • factorii favorizanţi: expunerea la UV, carcinogenele industriale, ulcere cronice, cicatrici vechi post combustie, consumatori de tutun (cavitatea bucală). Leziuni predispozante displazice intraepidermice • Keratoza actinica- solara: celule atipice situate in ½ inferioara a epidermului; • Carcinomul intraepidermic: carcinomul in situ: celule atipice situate in toate straturile epiteliului; • • • • • MACROSCOPIC forma cutanata nodul mic/ placa superficiala eritematoasa, acoperita de scuame cenusii-galbui, aderente; Placa este infiltranta si indurata; Tesutul perilezional este eritematos; Dupa cateva luni devine  proieminenta, nodulara, sangeranda, ulcerata, cu baza ulceratiei acoperita de exudat  purulent sau de o crusts piohematica; La inceput tumora este mobila  pe planurile subiacente, apoi devine fixata. MACROSCOPIC-forma mucoasa • Fisura, eroziune/ ulceratie  persistenta care sangereaza usor. • Buzele sunt uscate, fisurate, keratozice, initial o indurare discreta, apoi devine nodulara; • Dezvoltare exofitica/ endofitica cu distructie tisulara; • Cavitate orala/ genitala: leziuni mari, conopidiforme suprainfectate. MICROSCOPIC • Mase de celule tumorale care • • • • •  pornesc de la nivelul epidermului si invadeaza dermul sub diverse incidente; Epidermul supraiacent prezinta atipii citonucleare in toate straturile; Celule plimorfe: dimensiuni si forme variate fara punti intercelulare;  Nucleu voluminos, tahicromatic; Atipii celulare si nucleare ,mitoze atipice; Reactie inflamatorie bogata in stroma; Celule tumorale individual keratinizate si perle keratozice: 1. ortokeratoza (keratinizare completa- celule eozinofile cu lipsa nucleului)  2. parakeratoza (keratinizare incompleta cu pastrarea nucleului sau resturi nucleare); • Celule keratinizata individual-diskeratocit Mitoza atipica Microscopic- Clasificarea Broders : • în functie de gradul de diferentiere al tumorii:  –  G1: >75% din celule sunt diferentiate; există numeroase  perle de keratină; cu cât sunt mai multe perle de keratină cu atât agresivitatea tumorală este mai scazuta;  –  G2: >50% din celule sunt diferentiate, mai putine perle de keratină;  –  G3: >25% din celule sunt diferentiate, există keratinizări individuale;  –  G4: 10 mm în diametru in momentul diagnosticului. • Cele mai importante semne clinice sunt modificările de culoare, mărime sau formă ale leziunii pigmentate; • Spre deosebire de nevi, melanoamele prezintă colora bilitate variată, - nuante de negru, maro, rosu, albastru închis si cenusiu; ocazional zone de hipopigmentatie, albe sau de culoarea pielii, datorită regresiei focale a tumorii. • Limite neregulate (nu netede, rotunde si uniforme ca în nevii melanocitari) • Alte caracteristici ale leziunilor pigmentate care ar trebui să constituie motive de îngrijorare sunt diametrul mai mare de 6 mm; orice schimbare a aspectului precum si aparitia pruritului sau durerii reprezintă semne de alarmă. Macroscopic: regula “ABCD” -Criteriile pentru diagnosticul clinic al melanomului: -A- asimetrie; -B- margini; -C-culoare neuniforma; -D-diametrul>6 mm. Microscopic: • • • • Celulele din melanoame sunt mai mari decât celulele nevice, au nuclei veziculosi, cu contur neregulat, cromatina densă, dispusă la  periferia membranei nucleare si nucleoli eozinofili evidenti. • • • • • Pleomorfism nuclear; Atipii citonucleare; Mitoze atipice; Celule dispuse in cuiburi; Pigment melanic; Melanomul extensiv in suprafata (30-65%) Apare la orice varsta;  Ariile expuse la soare;  Mai frecvent pe trunchi barbati si pe picioare la femei;      Cuiburi de melanocite care se raspandesc pagetoid in epiderm; Celule izolate atipice si cuiburi de melanocite in toate nivelurile epidermului; Infiltrat inflamator cu limfocite Cuiburi jonctionale; Melanomul nodular (15 – 35%) Orice localizare, mai frecvent pe trunchi, pielea capului gat si membrele inferioare;  Macroscopic: noduli bruni, albastru inchis, leziuni nodulare, polipoide sau  pedunculate; posibil ulcerat.  Microscopic : noduli coezivi in derm compusi din melanocite atipice cu pattern de crestere expansil sau de tip “pushing”; Fara extensie intraepidermica (3mm, indica un prognostic negativ; Exista o corelatie statistica semnificativa intre ulceratie si prezenta metastazelor in limfoganglionul santinela si supravietuire; (Ta – f ăr ă ulceratie; Tb- cu ulceratie) Factori de prognostic Metastazele limfoganglionare si la distanta.   Prognosticul depinde de numarul limfoganglionilor afectati si de prezenta metastazelor micro sau macroscopice; 1 lgg pozitiv (N1) este stadiul III, cu supravietuire la 5 ani de 40 – 70% iar stadiul IV – o supravietuire la 1 an de 40-60%. Factori de prognostic -rata mitotica Se cuantifica numarul de mitoze/mm2; Factori de prognostic -Marginea de rezectie• In functie de profunzimea invaziei-indicele Breslow (IB): - Melanom in situ: 0,5-1 cm; - I B2 mm: 2 cm margini. I nvazia limfovasculara si perineuralafactor de prognostic pentru metastazele limfoganglionare, recurente si suprevietuire fiind considerata un semn de agresivitate tumorala.  Embol neoplazic • prognostic favorabil:  –  profunzimea tumorii (Breslow < 0,7 mm; Clark I sau II)  –  mitoze absente  – răspuns rapid al TIL (numeroase limfocite infiltrante tumoral)  –  absenta regresiei  –  absenta ulceratiei, a embolilor neoplazici, a infiltrării  perineurale  –  sexul feminin  – localizarea la extremităti. formatiune mica,rotunda, plata sau elevata care apare in primele decade de viata Nev normal- sangerare persistenta, placi verucoase, cornoase, rareori este mortal. Carcinom spinocelular- mai frecvent cancer cutanat, nu duce la deces, nodul lucios, roz, sau o arie cicatriceala, o rana care nuc se vindeca cu usurinta. Carcinomul bazocelular-cel Melanomul- forma mortala de cancer cutanat, formatiune multicolora, cu modificare de forma si dimensiuni. Margini neregulate si asimetrie. Tumorile ţesuturilor mezenchimale Tumori ale ţesutului conjunctiv Fibrosarcomul • Tumora meligna compus din fibroblasti cu productie variabila de colagen; • Diagnostic de excludere; • 10 cm; • 10% din sarcoamele adultului; • Femei>barbati; • Localizare: retroperitoneu si tesuturile moi profunde ale membrelor, peretele vascular; • Rareori in uter; Macroscopic • Masa tumorala mare, moale cu necroza, hemoragie si degenerare chistica. • • - • • - Microscopic Celule dispuse in fascicule intersectate oblic in diferite incidente; Caracterele celulelor tumorale: Celule fuziforme cu citoplasma fibrilare; vacuole citoplasmatice la am bele capete ale nucleilor; Nuclei in forma de trabuc cu capetele rotunjite cu atipii variabile; Frecvente figur i mitotice; Indexul mitotic este cel mai bun criteriu de prognostic: tumorile retroperitoneale: 1-4 mitoze/10 HPF indică un potential malign în timp ce > 4 mitoze/10 HPF indică o tumor ă malignă tumori cutanate : > 2 mitoze/10 HPF indic ă o tumor ă malignă Pot exista: modificari mixiode, celule gigante multinucleate; infilt a in te turile adia nt Leiomiosarcom Leiomiosarcom  Nuclei cu extremități rotunjite "în trabuc" şi vacuole citoplasmatice Leiomiosarcomul mixoid Leiomiom Leiomiosarcom Leiomiosarcomul Evoluţie: Prognosticul depinde de localizarea tumorii: 3 categorii topografice 1. retroperitoneale si intra-abdominale: frecvent nerezecabile în totalitate, prognostic rezervat, recidive locale şi metastaze frecvente 2. cutanate şi subcutanate: prognostic bun, riscul de recidive locale depinde de calitatea exciziei; formele subcutanate pot da metastaze (1/3 cazuri) 3. vasculare: -metastaze frecvente Rabdomiosarcomul • Tumora maligma mezenchimala cu diferentiere de muschi neted; • Apare la copii si adultii tineri; • Se caracterizează prin proliferarea unor celule numite rabdomioblaşti: celule rotund ovale, cu nucleul alungit, cu citoplasmă eozinofilă, cu miofibrile (striaţii) abundente, alungită, ca o “coadă” = celulă mormoloc (tad-pole cell). • tipuri histologice : 1. tipul embrionar (sarcom botrioid) alcătuit din plaje de celule mici, rotunde, uniforme; localizare frecventă în vezica urinară sau vagin; are evoluţie favorabilă comparativ cu alte tipuri 2. tipul alveolar, cu celule dispuse în cuiburi, separate de septuri conjunctive dense 3. tipul pleomorf, cu celule nediferenţiate, localizat frecvent la coapsă (~ 75%) • Histochimic celulele sunt PAS (+). • IHC sunt pozitive: mioglobina citoplasmatic, nefilamentos, desmina citoplasmic, filamentos (sensibilitate mare), Myo- D1 şi miogenina Rhabdomiosarcomul  Tumor with necrosis and hemorrhage   testis mioglobina (+) Rabdomiosarcom botrioid (embrionar) • • • • • • Cel mai frecvent; Copii si adolescenti; Localizare: cap si gat, ststemul genito-urinar ; Macroscopic: masa circumscrisa, palida, carnoasa; Se gasesc la nivelul viscerelor tapetate de epitelii: vezica urinara, tract biliar , faringe, conjunctiva, canalul auditiv; Aspect polipoid; Rabdomiosarcom botrioid (embrionar) Rabdomiosarcom botrioid vaginal Rabdomiosarcom pleomorf  Rosete perivasculare Nuclei ovali, citoplasma putina eozinofila Rhabdomiosarcom alveolar Meoplasm malign, dens celular , compus dintr -o populatie de celule monomorfe de celule primitive cu nuclei rotunzi cu  pattern alveolar si solid; • Adolescenti si adulti tineri; • Localizare: muschii profunzi ai membrelor , regiunile  paraspinale si perineala; • Macroscopic: masa tumorala expansila, cu crestere rapida, carnoasa, cenusie. • Microscopic Pattern de crestere alveolar - asemanator  alveolelor  pulmonare • Celule mici, albastre, rotunde (lymphocytelike): care tapeteaza septuri fibroase fine cu aspect de penaj la nivelul celulelor  periferice si discoezive, plutitoare la nivelul celulelor  centrale; • Citoplasma eozinofila si ocazional celule gigante multinucleate- aspect diagnostic; • Rhabdomioblaste cu striatii citoplasmatice1/4 din cazuri; • Rhabdomiosarcom alveolar
View more...
   EMBED

Share

  • Rating

  • Date

    January 2019
  • Size

    6.5MB
  • Views

    8,936
Preview only show first 6 pages with water mark for full document please download

Transcript

You are on page 1of 138

Carcinom bazocelular

(Epiteliom bazocelular)

Carcinomul bazocelular

• Proliferare malignă cu originea in stratul bazal al epidermului
si al anexelor cutanate (teaca foliculului pilos)
• Leziune care apare la persoane vârstnice;
• Predilectie pentru pielea expusă la soare (fată, mâini)
• Unele tumori contin pigment melanic si sunt confundate
macroscopic cu nevii melanocitari sau cu melanomul.
• Tumora invaziva local dar care nu metastazeaza;
• Este curabila prin excizie completa dar daca nu este excizata
in totalitate apar de obicei recurente locale;

Macroscopic:
• Leziune mică, fermă, bine
circumscrisă, perlată
alcatuita din noduli mici-
“perle bazaliomatoase”,
rotunzi, translucizi cu
telangiectazii pe
suprafata;
• Stadiu avansat: nodulii
conflueaza rezultand o
formatiune tumorala cu
margine perlata, cu
centrul deprimat, ulcerat,
acoperit de o crusta
hematica; poate invada si
distruge structurile
profunde (oase, sinusurile
fetei)

Variante carcinom bazocelular • Tumorile neglijate ani de zile pot duce la distructie tisulara considerabila a tesuturilor din jur cu ulceratie profunda- ulcus rhodens. • Ulcus terebrans- ulceratia si distructia tesuturilor moi din jur. craniul si chiar meningele) . Pot fi invadate oasele (fetei.

supra sau subdenivelata. • PIGMENTARA: tumora de culoare maroniu-negricioasa datorita melanocitelor.Variante carcinom bazocelular • CHISTICA: unul/mai multi noduli hemisferici moi cu zona chistica centrala mai intens pigmentata. suprafata neteda. • SUPERFICIALA(pagetoida/ eczematoida): placa eritemato- scuamoasa cu marginile perlate si ulceratii pe suprafata. . • SCLERODERMIFORMA/MORFE IFORMA: placa tumorala de consistenta crescuta. • PLAN-CICATRICEALA: placa cicatriceala cu ulceratii acoperite de cruste hematice iar la periferie un burelet perlat.

dens celulare ce pornesc din stratul bazal al epidermului. . • Mitoze rare. nucleul este mare. bazofile. • La periferia insulelor celulele palisadeaza. • In interior: celulele sunt orientate in diferite incidente. MICROSCOPIC -forma clasica-nodular- • In derm numeroase insule tumorale cu dimensiuni si forme diferite.aranjament ordonat. • Uneori cordoane/ siraguri ramificate. ocupa cea mai mare parte a citoplasmei. • Celulele sunt uniforme.

• Limita profundă este netedă. . fapt ce ne indică o capacitate infiltrativă redusă. dispuse în palisadă si stromă. Microscopic: • Caracteristic apare o zonăde retractie între celulele periferice ale insulelor tumorale.

.

. • Chistic. Alte forme histopatologice • Adenoid . • Keratozic.

inmuguriri si prelungiri mici ale stratului de celule bazale ce patrund putin in derm (multifocal). • Carcinomul bazoscuamos (metatipic). .mai agresiv si poate metastaza.Alte forme histopatologice • Sclerodermiform- cordoane subtiri de celule bazale dispuse intr-o stroma fibroasa densa. • Superficial.focare de carcinom scuamos. • Pigmentar.

lipoame. hipertelorism. . anomalii scheletale.Pacienti tineri cu multiple carcinoame bazocelulare (cu mare variatie histopatologica alte tipuri decat varianta clasica: superficial si multicentric. alte tumori: meduloblastom. fibroame ovariene. etc.Autozomal dominanta. . chisturi keratozice articulare. calcificari durale. adesea cu osteoid). Sindromul nevoid bazocelular: . adancituri palmare. anomalii SNC.

• Rata de crestere rapida. . mucoasa orala/genitala. ulcere cronice. • Capacitate de metastazare. • Invazivitate tisulara locala. CARCINOMUL SPINOCELULAR -carcinomul scuamocelular. buza inferioară. carcinogenele industriale. • factorii favorizanţi: expunerea la UV. urechi.carcinomul scuamos- carcinomul epidermoid • Tumora maligna cu originea in celulele stratului spinos al epidermului sau a epiteliilor cu metaplazie scuamoasa (col uterin. cicatrici vechi post combustie. • Tipic apare la nivelul zonelor expuse la soare: partea superioară a fetei. fața dorsală a mâinilor • pe mucoase: buze. consumatori de tutun (cavitatea bucală). bronsic).

• Carcinomul intraepidermic: carcinomul in situ: celule atipice situate in toate straturile epiteliului. Leziuni predispozante displazice intraepidermice • Keratoza actinica-solara: celule atipice situate in ½ inferioara a epidermului. .

• Placa este infiltranta si indurata. sangeranda. • Dupa cateva luni devine proieminenta. ulcerata. . MACROSCOPIC - forma cutanata • nodul mic/ placa superficiala eritematoasa. • Tesutul perilezional este eritematos. • La inceput tumora este mobila pe planurile subiacente. cu baza ulceratiei acoperita de exudat purulent sau de o crusts pio- hematica. nodulara. aderente. acoperita de scuame cenusii-galbui. apoi devine fixata.

• Dezvoltare exofitica/ endofitica cu distructie tisulara. MACROSCOPIC-forma mucoasa • Fisura. initial o indurare discreta. • Buzele sunt uscate. keratozice. fisurate. conopidiforme suprainfectate. • Cavitate orala/ genitala: leziuni mari. eroziune/ ulceratie persistenta care sangereaza usor. . apoi devine nodulara.

tahicromatic. • Atipii celulare si nucleare . • Celule plimorfe: dimensiuni si forme variate fara punti intercelulare. • Reactie inflamatorie bogata in stroma. • Nucleu voluminos.mitoze atipice. MICROSCOPIC • Mase de celule tumorale care pornesc de la nivelul epidermului si invadeaza dermul sub diverse incidente. • Epidermul supraiacent prezinta atipii citonucleare in toate straturile. .

.

ortokeratoza (keratinizare completa.• Celule tumorale individual keratinizate si perle keratozice: 1. parakeratoza (keratinizare incompleta cu pastrarea nucleului sau resturi nucleare). .celule eozinofile cu lipsa nucleului) 2.

Celule keratinizata individual-diskeratocit Mitoza atipica .

Clasificarea Broders : • în functie de gradul de diferentiere al tumorii: – G1: >75% din celule sunt diferentiate. – G3: >25% din celule sunt diferentiate. există keratinizări individuale. mai putine perle de keratină. cu cât sunt mai multe perle de keratină cu atât agresivitatea tumorală este mai scazuta. există numeroase perle de keratină. – G4: <25% din celule sunt diferentiate. . – G2: >50% din celule sunt diferentiate. Microscopic.

G1 .Carcinomul scuamos bine diferentiat.

Melanomul .

• Incidenta variaza in functie de varsta. incidenta cea mai mare in Australia si Noua Zeelanda- expunere mare la ultraviolete. rasa. • Sex: diferente legate cel mai probabil de expunerea la UV nu hormon- dependente. numar de nevi. • Arie georgafica.Incidenta in crestere.Factori familiali: tipul de piele. . arie georgrafica. nevi displazici sau istoric familial de cancer cutanat. 1. . . • Tip histologic: melanomul extensiv in suprafata are icidenta cea mai mare.Status socio-economic ridicat.6% din toate cancerele. Melanomul .Reducerea stratului de ozon cu reducerea protectiei la razele UV.Factori implicati in aparitia melanomului: familiali si de mediu. . • Apare la rasa alba. tip histologic: • varsta: <40 ani la femei si >40 ani la barbati.Expunerea la UV. . sex. .

• Tumoră malignă melanocitară care ia nastere la nivelul pielii. esofagului. • Tumoră malignă cu crestere radială si verticală. • Cresterea radială– tendinta de a creste orizontal în epiderm • Cresterea pe verticală – tumora se dezvoltă în adâncime spre straturile dermice profunde (aparitia unui nodul într-o leziune initial plană) • Natura si gradul extensiei în faza de crestere pe verticală determină comportamentul biologic al melanoamelor. meningelui si globului ocular. . • Aspectul celulelor tumorale este similar în fazele de crestere radială si verticală. dar si la nivelul suprafetei mucoasei orale si anogenitale.

• Limite neregulate (nu netede. Melanomul. • Majoritatea sunt >10 mm în diametru in momentul diagnosticului. la tumori agresive care metastazează. melanoamele prezintă colorabilitate variată. orice schimbare a aspectului precum si aparitia pruritului sau durerii reprezintă semne de alarmă. mărime sau formă ale leziunii pigmentate. maro. • Important: detectia si excizia precoce. datorită regresiei focale a tumorii. • de obicei este asimptomatic. • Cele mai importante semne clinice sunt modificările de culoare. albastru închis si cenusiu. rotunde si uniforme ca în nevii melanocitari) • Alte caracteristici ale leziunilor pigmentate care ar trebui să constituie motive de îngrijorare sunt diametrul mai mare de 6 mm. • pruritul si durerea pot fi primele manifestări. - nuante de negru. albe sau de culoarea pielii. rezistente la terapie. ocazional zone de hipopigmentatie.caracteristici clinice • evoluează în timp de la leziuni cutanate localizate. rosu. • Spre deosebire de nevi. .

-D-diametrul>6 mm.Macroscopic: regula “ABCD” -Criteriile pentru diagnosticul clinic al melanomului: -A.margini.asimetrie. -B. . -C-culoare neuniforma.

• au nuclei veziculosi. dispusă la periferia membranei nucleare si • nucleoli eozinofili evidenti. cu contur neregulat.Microscopic: • Celulele din melanoame sunt mai mari decât celulele nevice. . • cromatina densă.

• Mitoze atipice. • Pigment melanic. • Atipii citonucleare.• Pleomorfism nuclear. • Celule dispuse in cuiburi. .

.

.

 Celule izolate atipice si cuiburi de melanocite in toate nivelurile epidermului.  Infiltrat inflamator cu limfocite  Cuiburi jonctionale. Melanomul extensiv in suprafata (30-65%)  Apare la orice varsta.  Cuiburi de melanocite care se raspandesc pagetoid in epiderm.  Ariile expuse la soare.  Mai frecvent pe trunchi- barbati si pe picioare la femei. .

polipoide sau pedunculate. Macroscopic: noduli bruni. pielea capului gat si membrele inferioare. Fara extensie intraepidermica (<3 rete ridges) . Melanomul nodular (15–35%) Orice localizare. albastru inchis. Microscopic: noduli coezivi in derm compusi din melanocite atipice cu pattern de crestere expansil sau de tip “pushing”. mai frecvent pe trunchi. leziuni nodulare. posibil ulcerat.

Macroscopic: leziune plana. Lentigo malign (10–40%) Varstnici.Apar melanocite multinucleate. . pigmentata variabil cu margini neregulate. slab delimitate. Cap si gat. Microscopic: proliferare jonctionala de melanocite atipice care se extinde in stratul bazal al foliculului pilos pagetoid invasion of epidermis -se asociaza cu elastoza solara. larga. .

Lentigo malign .

Lentigo malign acral (5–10%) • Palme. . Microscopic: acantoza marcata. proliferare lentiginoasa a melanocitelor atipice de-a lungul epidermului bazal. ingrosarea stratului spinos. plante. adesea ulcerati. subunghial. Macroscopic: placi sau noduli pigmentati. elongarea rete ridges. • Mai frecvent la rasa neagra si asiatici.

.

Imunomarcaj HMB 45 pozitiv în Melanom .

Faza de crestere radială

• Reprezinta diseminarea orizontală a melanomului în epiderm si
uneori în dermul papilar; în timpul stadiului initial, celulelor
tumorale pare să le lipsească capacitatea de metastazare.
• Forme:
- Lentigo malign, de obicei apare ca o leziune indolentă pe fata
bărbatilor în vârstă, putând rămâne în faza de crestere radială
pentru câteva decade;
- Melanom extensiv în suprafată, cel mai frecvent tip de melanom,
de obicei implicând pielea expusă la soare;
- Melanomul lentiginos acral/mucos, care nu este in legătură cu
expunerea la soare.

Faza de crestere verticală

• Leziunile care
afecteaza dermul
papilar si au directie
verticala in derm;
• frecvent marcată de
aparitia unui nodul si
se corelează cu
aparitia unei clone de
celule cu potential
metastatic.
• Probabilitatea de
metastazare în aceste
leziuni este corelată cu
profunzimea invaziei.

. – prezenta si cantitatea de limfocite ce infiltrează tumora (TILs). o serie de caracteristici clinice si patologice sunt utilizate evaluarea probabilitatii de diseminare mestatatică si prognosticului. – genul. – infiltrarea perineurală. – localizarea tumorii (centrul corpului sau extremităti) – Prezenta de emboli neoplazici. – prezenta ulceratiei. Factori de progostic • Dupa excizie. – evidenta regresiei tumorale (probabil datorită răspunsului imun al gazdei). • Un model de evaluare al prognosticului se bazează pe următoarele variabile: – profunzimea tumorii (grosimea Breslow si nivelul de invazie Clark) – numărul de mitoze/mm2.

.C 4 → extensie în dermul reticular.C 5 → melanom extins în hipoderm.C 3 →invazia limitei dintre dermul papilar si reticular. . Nivel de invazie Clark – extensia melanomului în profunzime C 1 → melanom ”in situ” – limitat la epiderm.C 2 → invazie în portiunea dermul papilar. . . .

0 mm 5 year survival rate: 79% 5 year survival rate: 71% .0 mm 5 year survival rate: 97% pT3: 2. pT1: <1 mm pT2: 1.01-4.01-2.0 mm 5 year survival rate: 91% pT4: >4. • Se coreleaza cu supravietuirea. Indicele Breslow-grosimea tumorii • Reprezinta distanta masurata in mm de la stratul granular (portiunea superioara) al epidermului pana la cea mai profunda parte a tumorii.

(Ta – fără ulceratie. indica un prognostic negativ. >3mm. Tb. Exista o corelatie statistica semnificativa intre ulceratie si prezenta metastazelor in limfoganglionul santinela si supravietuire. Factori de prognostic -Ulceratia- Parametru de prognostic negativ.cu ulceratie) .

 1 lgg pozitiv (N1) este stadiul III.  Prognosticul depinde de numarul limfoganglionilor afectati si de prezenta metastazelor micro sau macroscopice. cu supravietuire la 5 ani de 40–70% iar stadiul IV – o supravietuire la 1 an de 40-60%. . Factori de prognostic Metastazele limfoganglionare si la distanta.

. Factori de prognostic -rata mitotica-  Se cuantifica numarul de mitoze/mm2.

. . recurente si suprevietuire fiind considerata un semn de agresivitate tumorala.01-2mm: 1-2 cm margini. .Melanom in situ: 0.I B<1mm: 1 cm margini.IB=1. Factori de prognostic -Marginea de rezectie- • In functie de profunzimea invaziei-indicele Breslow (IB): .IB>2 mm: 2 cm margini. Invazia limfovasculara si perineurala- factor de prognostic pentru metastazele limfoganglionare.5-1 cm. .

Embol neoplazic .

• prognostic favorabil: – profunzimea tumorii (Breslow < 0. Clark I sau II) – mitoze absente – răspuns rapid al TIL (numeroase limfocite infiltrante tumoral) – absenta regresiei – absenta ulceratiei. a embolilor neoplazici. .7 mm. a infiltrării perineurale – sexul feminin – localizarea la extremităti.

formatiune mica. .forma mortala de cancer cutanat. Margini neregulate si asimetrie. nu duce la deces. sau o arie cicatriceala.sangerare persistenta. nodul lucios. Melanomul. plata sau Carcinomul bazocelular-cel mai frecvent elevata care apare in primele decade de viata cancer cutanat.rotunda. multicolora.Nev normal. roz. cu modificare de forma si dimensiuni. rareori este mortal. placi verucoase. Carcinom spinocelular. formatiune cornoase. o rana care nuc se vindeca cu usurinta.

Tumorile ţesuturilor mezenchimale .

Tumori ale ţesutului conjunctiv .

• Localizare : – la nivelul coapsei şi genunchiului. • Diagnostic de excludere. rar subcutanată (excepţie: fibrosarcomul după arsuri.metastaze (plămân. Fibrosarcomul • Tumora meligna compus din fibroblasti cu productie variabila de colagen. dimensiune = 3-8 cm. – tumoră profundă. palpabilă. trunchiului. os) . • Clinic : masă unică. cu creştere lentă.recidive locale frecvente . cap si gat. iradieri sau pe cicatrici cutanate) • Evoluţie: . • <1% din sarcoamele adultului. • vârsta între 30-50 ani. rar dureroasă. extremităţii distale (antebraţ şi gambă).

rotundă sau lobulată. • culoare albicioasă spre gălbuie. Fibrosarcomul Macroscopic • tumoră fermă. • bine limitată şi pseudo- încapsulată (în special tumorile cu dimensiuni mici) . • Aspect de carne de peste.

citoplasma puţină şi limite imprecise. • celule uniforme. Microscopic: • aspect monomorf. • focare de necroză şi hemoragie . • celule dispuse în “oase de peşte”. • fibre de colagen cu dispoziţie paralelă. cu extremităţi ascuţite. dense. • mitoze numeroase. cu nucleu oval. fascicule lungi. omogene.

.

.

Fibrosarcomul .

.Grad intermediar şi . Prezenta vaselor de sânge imature (vasele sarcomatoase lipsite de celule endoteliale) favorizează metastazarea pe cale hematogenă .Grad înalt (anaplazic).grad scăzut (diferenţiată). Microscopic: Tumora poate prezenta diferite grade de diferentiere: .

multinucleate. celule gigante. prezintă numeroase mitoze atipice şi o producţie redusă de colagen. . Sarcomul nediferenţiat • Tumorile slab diferenţiate sunt constituite din celule pleomorfe.

Tumori ale ţesutului muscular .

• Localizare: retroperitoneu si tesuturile moi profunde ale membrelor. peretele vascular. . . • Rareori in uter.dimensiuni de >10 cm. • Femei>barbati.activitate mitotica. • 10% din sarcoamele adultului.necroza tumorala si . Leiomiosarcomul • Tumora maligna a muschiului neted cu atipii citonucleare si urmatoarele: .

. Macroscopic • Masa tumorala mare. hemoragie si degenerare chistica. moale cu necroza.

Frecvente figuri mitotice.Celule fuziforme cu citoplasma fibrilare. Indexul mitotic este cel mai bun criteriu de prognostic: • tumorile retroperitoneale: 1-4 mitoze/10 HPF indică un potential malign în timp ce > 4 mitoze/10 HPF indică o tumoră malignă • tumori cutanate : > 2 mitoze/10 HPF indică o tumoră malignă . . . celule gigante multinucleate. .Pot exista: modificari mixiode.Nuclei in forma de trabuc cu capetele rotunjite cu atipii variabile. . . • Caracterele celulelor tumorale: .vacuole citoplasmatice la ambele capete ale nucleilor. infiltreaza in tesuturile adiacente. Microscopic • Celule dispuse in fascicule intersectate oblic in diferite incidente.

Leiomiosarcom .

.

Leiomiosarcom Nuclei cu extremități rotunjite "în trabuc" şi vacuole citoplasmatice .

.

Leiomiosarcomul mixoid .

Leiomiom Leiomiosarcom .

riscul de recidive locale depinde de calitatea exciziei. recidive locale şi metastaze frecvente 2. formele subcutanate pot da metastaze (1/3 cazuri) 3. Leiomiosarcomul Evoluţie: Prognosticul depinde de localizarea tumorii: 3 categorii topografice 1. prognostic rezervat. vasculare: -metastaze frecvente . retroperitoneale si intra-abdominale: frecvent nerezecabile în totalitate. cutanate şi subcutanate: prognostic bun.

localizat frecvent la coapsă (~ 75%) • Histochimic celulele sunt PAS (+). actina sarcomerică. filamentos (sensibilitate mare). cu nucleul alungit. . • Apare la copii si adultii tineri. uniforme. cu miofibrile (striaţii) abundente. rotunde. nefilamentos. Rabdomiosarcomul • Tumora maligma mezenchimala cu diferentiere de muschi neted. • tipuri histologice : 1. tipul alveolar. cu celule dispuse în cuiburi. alungită. ca o “coadă” = celulă mormoloc (tad-pole cell). desmina citoplasmic. tipul pleomorf. separate de septuri conjunctive dense 3. are evoluţie favorabilă comparativ cu alte tipuri 2. cu celule nediferenţiate. Myo-D1 şi miogenina nuclear (specificitate mare). • Se caracterizează prin proliferarea unor celule numite rabdomioblaşti: celule rotund ovale. localizare frecventă în vezica urinară sau vagin. tipul embrionar (sarcom botrioid) alcătuit din plaje de celule mici. cu citoplasmă eozinofilă. • IHC sunt pozitive: mioglobina citoplasmatic.

Rhabdomiosarcomul  Tumor with necrosis and hemorrhage  testis mioglobina (+)  rhabdomioblaste .

carnoasa. faringe. Rabdomiosarcom botrioid (embrionar) • Cel mai frecvent. ststemul genito-urinar. palida. • Localizare: cap si gat. • Copii si adolescenti. . • Se gasesc la nivelul viscerelor tapetate de epitelii: vezica urinara. canalul auditiv. conjunctiva. tract biliar. • Aspect polipoid. • Macroscopic: masa circumscrisa.

Rabdomiosarcom botrioid (embrionar) .

.

Rabdomiosarcom botrioid vaginal .

Rabdomiosarcom pleomorf .

Rosete perivasculare Nuclei ovali. citoplasma putina eozinofila .

compus dintr-o populatie de celule monomorfe de celule primitive cu nuclei rotunzi cu pattern alveolar si solid. • Adolescenti si adulti tineri. cu crestere rapida. cenusie. dens celular. • Macroscopic: masa tumorala expansila. carnoasa. • Localizare: muschii profunzi ai membrelor. Rhabdomiosarcom alveolar • Meoplasm malign. . regiunile paraspinale si perineala.

asemanator alveolelor pulmonare • Celule mici. • Citoplasma eozinofila si ocazional celule gigante multinucleate. Microscopic • Pattern de crestere alveolar. albastre. • Rhabdomioblaste cu striatii citoplasmatice- 1/4 din cazuri.aspect diagnostic. plutitoare la nivelul celulelor centrale. . rotunde (lymphocyte- like): care tapeteaza septuri fibroase fine cu aspect de penaj la nivelul celulelor periferice si discoezive.

Rhabdomiosarcom alveolar .

adesea dureroasa. atipice frecvente celule poligonale multinucleate cu citoplasma eozinofila sau nediferentiate rotunde/fuziforme. • Microscopic: cordoane de celule mari. • Adulti. • Fara componenta embrionara sau alveolara. 5-15 cm. Rhabdomiosarcom pleomorf • Sarcom de grad inalt cu celule rotunde sau fuziforme. cu pseudocapsula. • Localizare: tesuturile moi profunde cel mai frecvent la nivelul extremitatilor inferioare. cu forme bizare cu diferentiere de muschi neted. . albicioasa. • Masa tumorala cu crestere rapida. carnoasa adesea cu necroza. cel mai frecvent in decada 6-7. mai frecvent la barbati. • Macroscoic: masa mare.

.

Tumori maligne ale ţesutului adipos .

.Liposarcomul dediferentiat. Liposarcomul . . . . rar la copii. Tipuri histologice: . inflamator. .De obicei apare in tesuturile moi profunde ale extremitatilor proximale si in retroperitoneu.Liposarcomul pleomorf.Tumora lipomatoasa atipica/ sarcomul bine diferentiat cu subtipurile: adipocitic.Al doilea cel mai frecvent sarcom la adulti (40-60 ani). sclerozant.Liposarcomul mixoid: liposarcomul cu celule rotunde.

. . celulele tumorale pot fi cu usurinta recunoscute ca adipocite. .Exista forme mononucleare sau multinucleate. Liposarcomul .Nucleul poate fi impins la periferie de o singura vacuola lipidica mare sau poate ficentral cu mici indentatii care duc la aparitia de multiple vacuole mici. .Mimeaza celulele adipoase fetale. majoritatea celulelor tumorale nu sunt evident cu diferentiere adipoasa dar exista cateva celule cu aspect de diferentiere adipocitara. .Celelalte variante.lipoblaste: • Lipoblastele: .In sarcomul bine diferentiat.Contin una sau mai multe vacuole citoplasmatice clare incarcate cu lipide care dau forma vacuolata a nucleului.

retroperitoneu. Liposarcomul bine diferenţiat/ tumora lipomatoasa atipica • Epidemiologie : reprezintă 40-45%. . • Terminologie in functie de localizare si rezecabilitate: . mai ales în tumorile retroperitoneale. Tumora lipomatoasa atipica/ lipom atipic: localizari abordabile chirurgical: membre si trunchi. • Microscopic : 4 variante – adipocitară (lipoma-like) – sclerozantă – inflamatorie • Uneori pot fi intâlnite aspecte intricate. • Localizare : în ţesuturile moi profunde ale membrelor (în special coapse). . arie paratesticulară. mai rar subcutanat. Extrem de rar la copii. • Clinic : masă tumorală cu creştere lentă. mai frecvent la adulţii cu vârstă medie. Liposarcomul bine diferentiat: localizari dificil de abordat chirurgical retroperitoneu sau mediastin unde este imposibila rezectia completa si adesea recidiveaza. cordon spermatic. mediastin. în decada a VI-a.

rareori infiltrativa sau ca mase discontiune in retroperitoneu. . Galbui sau albicioasa. consistenta in functie de proportia componentei adipoase. bine circumscrisa. fibroase sau ariile mixoide.Macroscopic: formatiune tumorala lobulata. mare. Frecvent apare necroza grasa.

Microscopic • 3 forme histopatologice: .Inflamator cu infiltrat inflamator cronic. • Numar variat de lipoblaste non vacuolate sau vacuolate.sclerozant – retroperitoneal. • Celule multinucleate rare. . paratesticular- apar celule stromale bizare. . • Adipocite relativ mature cu variatir celulara si atipii nucleare focale si hipercromazie.adipocitic. .

trunchi Macroscopic: tumoră polipoidă. Liposarcomul cu celule rotunde • Reprezintă o formă slab diferenţiată a liposarcomului mixoid. consistenţă moale cu zone necrotice. hemoragice şi chistice . membre (coapse). frecvent între 40-60 ani Localizare: tumoră profundă. bine delimitată.

se găsesc la periferia nodulilor tumorali . sau eozinofilă şi granuloasă • vascularizaţia seamană cu cea din tipul mixoid • lipoblaştii sunt mai puţin numeroşi şi mai puţin evidenţi.Microscopic: • proliferare de celule mici rotunde sau ovale. cu limite nete. celule cu talie mare. cu citoplasma abundentă si fin vacuolată. talie uniformă şi nuclei veziculoşi • rar.

. . • Componenta dediferentiata: . Liposarcomul dediferentiat • Reprezinta o tumora lipomatoasa atipica cu progresie la sarcom de obicei non-lipogenic cu grade variate de diferentiere de obicei de grad inalt.Poate fi prezenta in momentul exciziei initiale.Mai frecvent apare in tumora recurenta sau in focarele metastatice. . cartilaj. .Mai frecvent in tumorile retroperitoneale. . Aspect asemanator cu fibrosarcomul. Poate prezenta elemente heterologe: vase. muschi scheletic.

tumora maligna compusa din celule non- lipogenice uniforme. sau aspect carnos. cu un maxim de incidenta in jurul decadei 4-5 . ovale si numar variat de lipoblaste cu spect de inel in pecete disopuse intr-o stroma mixoida cu pattern vascular ramificat caracteristic. bine circumscrisa. . . pe suprafata de sectiune cu aspect gelatinos.Necroza tumorala este rara. . Liposarcomul mixoid . .Macroscopic: tumora intramusculara multinodulara.Afecteaza adultii tineri.

Liposarcomul pleomorf • Este o tumora de grad inalt. • Decada 7 mai frecvent la barbati. • Nu sunt prezente arii de tumora bine diferentiata. • Margini infiltrative. • Numar variabil de lipoblasti pleomorfi. • Cel mai rar subtip (5%). • Localizare frecventa la nivelul extremitatilor. • Masa tumorala care creste rapid. nedureroasa (3- 6). . • Prezenta lipoblastilor este necesara pentru diagnostic.

Liposarcomul Lipoblaste dispuse in stroma mixoida  Capilare ramificate  S-100 (+) in celulele tumorale CD34 (+) in capilare .

Tumori maligne ale vaselor sanguine .

sarcomul Kaposi • Tumora maligna a vaselor sangvine. apariţia în zone anterior iradiate – sarcom Kaposi: forma clasică sau cronică la adultul de 50-70 ani. endemică la populaţia africană de sex masculin. epidemică asociată cu SIDA. • Localizare: – superficială (pielea capului) sau profundă – partea distală a membrelor (în special inferioare) – plurifocală (formele cutanate. Macroscopic: • papulă sau nodul albastru-violaceu la nivel tegumentar . ganglionare. viscerale) • Unele circumstanţe particulare pot favoriza dezvoltarea unui: – angiosarcom: limfedemul preexistent. pe teren imunodeprimat. Sarcoamele vasculare: angiosarcomul.

.tumoră cu celule fuziforme în care diferențierea vasculară trebuie căutată cu atenţie în special la periferia leziunii.fante anastomozate şi neregulate.Microscopic: .vacuole citoplasmatice corespunzatoare unei diferenţieri vasculare elementare . uneori cu conţinut hematic. .hematii extravazate şi siderofage .

Tumori maligne ale ţesutului osos .

reprezintă precursorul organic. proteine non- colagene-osteopontina.Au origine in celulele mezenchimale transformate care diferentiaza in osteoblaste si productia de osteoid. osteomielita cronică. . osteoblastom.este înconjurat de osteoblaste . Tumoră malignă primară osoasă caracterizată prin producţia de tesut osos imatur sau osteoid de către celulele neoplazice. primul vârf (10-20 ani).incidenta: distribuţia bimodală.cea mai frecventă tumora maligna primară osoasă. displazie fibroasă. osteocalcina . dezvoltate de obicei peste 40 ani. . iar al II-lea la >40-50 ani. mucopolizaharde acide (condroitinsulfat. nemineralizat al matricei osoase . sarcom postiradiere etc.osteosarcoame dezvoltate la persoane cu risc genetic: pacienţi cu retinoblastom sau cu sindrom Li-Fraumeni. al doile tip de tumora osoasa dupa mielom. .alcătuit din: colagen tip I. . 60% dintre pacienţi <25 ani. mai frecvent barbati.Osteoidul: . apar în condiţii predispozante: boala Paget.proteina non-colagenoasă prezentă în os şi dentină). . . osteogenesis imperfecta.substanţă eozinofilă sticloasă având contur neregulat . infarct osos. proteina morfogenică a osului care are rol în iniţierea procesului ce începe cu formarea de cartilaj şi se termină cu formarea osului.prezent în cantităţi variabile .Osteosarcoamele secundare. . tumora cu celule gigante. Osteosarcomul .

vertebre). rar oase late (oasele pelviene. • Tumora creste rapid. – limitarea mişcării membrului afectat – tegumentul supraiacent regiunii afectate este cald şi are o vascularizaţie accentuată . craniu. metastazeaza pe vale vasculara cu aparitia metastazelor pulmonare. • În grupul osteosarcoamelor dezvoltate la suprafaţa osului sunt incluse: OS paraosteal (juxtaccortical). • Supravietuire redusa 5-10 % la 5 ani. Osteosarcomul • Localizare: metafizele (91%) sau diafizele (9%) oaselor lungi (femur distal. rar intracortical. • Fosfataza alcalina serica si LHD sunt crescute in ser. tibie proximal. humerus proximal). • Clinic: – durere. mandibula. periosteal şi de suprafaţă cu grad înalt. – tumefacţie.

. . • Microscopic: osteoblastele maligne produc cantitati variabile de osteiod unele devenind mineralizate. erodeaza prin placa corticala.osteoblastic.Condroblastic.Osteosarcomul • Tumora are origine in cavitatea medulara in apropierea metafizei. . • Subtipuri microscopic: .Fibroblastic. se extinde in cavitatea medulara. . sparge cortexul osos si se extinde in tesuturile moi.Telangiectatic.

periostul ridicat de ţesutul tumoral formează un triunghi (triunghiul Codman). consistenţei şi gradului de osificare • 25% din tumori au o cantitate importantă de cartilaj • Când tumora creşte la suprafaţa osului.aspect identificat radiologic . Macroscopic • Tipic tumora este localizată la nivelul metafizei oaselor lungi • Pe secţiune aspect neomogen dpdv al culorii.

Macroscopic • leziune intramedulară cu distrugere corticală şi invazie în părţile moi. osoasă. . culoare albicioasă.de la fermă. • Uneori pot exista pe acelaşi os leziuni tumorale secundare (skip lesions) separate de maduva osoasă cu aspect normal. la consistenţă moale. dimensiune mare (> 5 cm). uneori aspect cartilaginos. consistenţă variabilă .

amiloid). • Osteoidul are tendinţa de depunere lângă lamelele osoase normale iar uneori se observă fenomenul de “normalizare” al tumorii caracterizat prin înglobarea de osteoblaşti mici. cromatina cu dispunere heterogenă. • Ţesutul osteoid se diferenţiază uneori cu dificultate de alte materiale eozinofile extracelulare (colagen. cu producţie de osteoid cu grade variate de mineralizare. . Microscopic • sarcom cu grad înalt de malignitate. în matricea osteoidă mineralizată neregulat. • Osteoblaştii neoplazici au pleomorfism nuclear marcat. cu atipii minore. nucleoli proeminenţi şi mitoze frecvente. unele atipice.

predomină matricea condroidă de tip hialin. dar producţia de osteoid este prezentă • Diferenţierea fibroblastică → aspect de fibrosarcom cu celule pleomorfe şi mitoze frecvente • Din punct de vedere histopatologic poate fi împărţit în 3 tipuri: – osteoblastic .aspect asemănător fibrosarcomului cu o cantitate mică de osteoid . cu grad înalt de malignitate – fibroblastic. are tendinţa de a produce.predomină matricea osteoidă şi osoasă – condroblastic. fibroblastică (25%) şi condroblastică (25%) • Diferenţierea cartilaginoasă poate să fie extensivă. • Matricea extracelulară poate fi: osteoblastică (50%). cantităţi variate de ţesut fibros şi cartilaginos. intramedular. Microscopic • Osteosarcomul convenţional. alături de osteoid.

Osteosarcom osteoblastic .

Osteosarcom condroblastic Osteosarcom fibroblastic .

Tumori maligne ale ţesutului cartilaginos .

humerus. . osificare secundară sau calcificare. coaste. Condrosarcomul • Definiţie: Tumoră malignă cu producţie de matrice condroidă hialină în care pot apare modificări mixoide. 90% din aceste leziuni sunt condrosarcoame centrale primitive. • Localizare: oasele pelviene (ilion frecvent). rar oasele mâinii şi piciorului (1%). craniu şi vertebre. • grup de leziuni cu aspecte clinice şi morfologice diferite. femur.

-Juxtacortical (periosteal). -Cu celule clare. -Mezenchimal. -Dediferentiat. -Periferic. .In functie de localizare: -Central.

.

. cu mineralizare periferică.Focal arii de hemoragie ± necroză .Pe suprafaţa de secţiune: lobuli cu aspect cartilaginos normal. extensie în ţesutul adipos adiacent .Macroscopic .Cortex frecvent erodat sau distrus.

Macroscopic: masa lobulara. Arii de material mucoid. mixoid sau chistice. . bleu-gri sau albicioasa. translucida.

.

• Mitozele sunt rare şi apar în condrosarcoamele de grad înalt. cu aspect lobulat. • Lobulii sunt separaţi de benzi conjunctive avasculare sau vascularizate. • Condrosarcoamele sunt hipercelulare în comparaţie cu encondroamele iar celularitatea este crescută la periferia lobulilor. cu înglobarea lamelelor osoase. Microscopic: • tumora produce matrice cartilaginoasă în cantitate variabilă. • Uneori zone mixoide sau necrotice. uneori sunt celule binucleate. . • Importanţa pentru diferenţierea de un encondrom este observarea invaziei tumorale la nivelul osului cortical şi medular. • Condrocitele au variaţii de formă şi mărime. conţin nuclei măriti. hipercromi.

si nuclei mari.Celularitate crescuta. . .Condrocitele sunt atipice cu varatii de talie si forma. hipercromi. Microscopic .Modificari mixoide .Lobuli neregulati de cartilaj cu forma si talie variabila.lobulii pot fi separati de septuri fibroase sau trabecule ososse. . .

• Grad l: tumoră cu celularitate moderată. ocazional celule binucleate. cu zone mari de necroză. arii necrotice prezente. mitoze multiple (>1/mitoză pe HPF) . arii mixoide mici sau absente. hipercromazie si celularitate. atipii nucleare proeminente. uniformi. • Grad ll: tumoră cu celularitate crescută. se bazeaza pe talia nucleara. • Grad lll: celularitatea şi pleomorfismul nuclear sunt mai crescute decât în gradul ll. în special la periferia lobulilor. condrocite cu atipii nucleare mai mari decât în gradul l. Stroma condroidă este redusă. Stromă condroidă. stromă frecvent mixoidă. condrocite cu nuclei hipercromi. Microscopic: • Gradul tumoral (G) are importanţă prognostică. mitoze rare.

Condrosarcom G1

Condrosarcom G2

Condrosarcom G3

Condrosarcomul central

-apare cu localizare intramedulara de obicei
in oasele late sau lungi.
-poate fi primar central sau secundar- apare
pe leziuni precursoare-encondrom;
20% din tumorile osoase;
-A treia tumora osoasa dupa mielom si
osteosarcom;
Majoritatea pacientilor>50 ani;
-localizare: pelvis, femur proximal, femur
distal, coaste-cel mai frecvent, trunchi si
humerus;

mai frecvent oasele pelvisului si oasele centurii scapulare. Localizare: orice portiune a scheletului. Condrosarcomul secundar periferic: suprapus pe un osteocondrom Riscul de transformare secundara intr-un chondrosarcom secundar periferic este de 1% pentru osteocondroamele solitare si de 5% pentru cele multiple. .

Condrosarcom periosteal .

cele doua componente sunt bine demarcate. .prezenta unei tumori bifazice compusa din condrosarcom conventional de obicei de grad G1 si un sarcom de grad inalt.Histologic. Condrosarcomul dediferentiat . . .Tumora cu o zone centrala bleu pal de cartilaj hialin iar la periferie o componenta carnoasa moale cu necroza si hemoragie.

Condrosarcomul cu celule clare .

. glioblastom. dureri de cap. etc. oligodendrogliom. metastazele sistemice sunt extrem de rare.Tipuri: astrocitom. celule ependimare . Tumori neuroectodermale care iau nastere in SNC din astrocite. Distorsioneaza arhitectura creierului. .Pseudo-rozete: dispozitie radiara a nucleilor in jurul unui spatiu vascular. . edem papilar si deces datorita cresterii presiunii intracraniene. Complicatii: hipertensiune intracraniana cu varsaturi. Tumora slab delimitata. • Histopatologic: tumori constituite din celule cu dispozitie radiara a nucleilor sub forma de: .rozete: celule grupate radial in jurul Glioblastom multiform unui lumen non-vascular. infiltrativa. . oligodendrocite. . . Gliomul . .

.

.Celulele Hodgkin: .infiltrat inflamator cu celule B. 100x . Tipul difuz cu predominanta limfocitara. . . Tipul cu celularitate mixta. Tipul cu scleroza nodulara.celule limfoide blastice cu doua forme: . . . eozinofile.  CD15 (+) in RS cells (paranuclear dot).  Reed Sternberg & Hodgkin cells • Subtipuri histopatologice: . Tipul nodular cu predominanta limfocitara. . Tipul cu depletie limfocitara. Tumorile limfoide • Limfomul hodgkin: .Celule Reed-Sternberg: giganta caracteristica.T.

splina. – Cu celule B sau T. • Limfomul non-Hodgkin – Proliferare neoplazica difuza sau nodulara cu celule mari sau mici. Plasmocitomul. Limfomul de tip MALT extraganglionar. – Extraganglionare: apar si in alte organe limfoide: timus. Limfomul Burkitt. • CD20+ in cel B. – Tipuri mai frecvente: Limfomul foliciular. – Descarca in circulatie celule blastice ducand la leucemie acuta limfoblastica sau leucemie limfatica cronica. maduva osoasa. • CD3 & CD45RO in celulele T – Localizare: LNH limfoganglionare: doar la niveliul ganglionilor. Limfomul cu celule de manta. Limfomul cu celula mare B.  CD 20 .

. . sunt tumori de grad scazut.Tumori bine diferentiate. rotunde dspuse in  HE. . . 200x insule.Clinic: tumorile produc serotonina ceea ce duce la apritia flush-ului carcinoid: eritem facial.carcinoid tipic. 100x . • Malignitate variabila: .carcinoamele cu celule mici si carcinoamele cu aspecte neuroendocrine.Metastazele sunt exceptional de rare. Tumorile neuroendocrine • Tumori ale celulelor neuroendocrine ale sistemului APUD.Tumori moderat diferentiate. . diaree.Cele localizate pe ileon si bronhii sunt de obicei de tip carcinoid si sunt mai frecvente decat cele apendiculare.carcinoid atipic.Exprima cromogranina si sinaptofizina.  Chromogranina. .Tumori slab diferentiate.Histopatologic: celule mici. . colica si bronhospasm.tumori carcinoide.

Choristomul -mase tumorale coezive compuse din celule normale situate in localizari anormale. . .Diagnostic diferential cu hamartomul: crestere focala a celulelor mature normale localizate acolo unde se gasesc normal.

. Coristom amigdalian epiteliu stratificat scuamos insule de cartilaj situate care se invagineaza in tesutul adiacent de zone de hiperplazie tonsilar cu insule adiacente de foliculara. tesut cartilaginos.

Coristom osos Coristom bucal Macroscopic: masa dura acoperota de mucoasa orala cu contur neted Microscopic: masa incapsulata constituita din multiple focare osoase cu diametru variabil si maturare. .

Choristom lingual cu tesut tiroidian .

Hamartomul Este o malformatie pseudotumorala compusa din celule normale mature dispuse intr-o maniera dezordonata intr-o localizare normala. . probabil rezulta din formarea anormala a tesutului.

cenusie. neincapsulate. Septuri tapetate de epiteliu respirator de tip ciliat . tesut adipos. . macroscopic: mase bine delimitate. Hamartomul pulmonar Cea mai frecventa tumora benigna pulmonara de obicei periferica. consistenta crescuta. muschi neted. albcioasa. omogene. Microscopic: cantitati variabile de cartilaj hialin. . .